architecture & consulting

24 apr. 2016

home videochat


"Depinde de luna, evident. Poti castiga intre 2000 si 4000 mii de dolari, depinde cat timp acorzi tu acestui job"
                      
                                                                  Richardo Ricci Studio

richardo.ricci@yahoo.com
richardo.ricci@gmail.com
facebook

Acum oferim o linie noua - home videochat. O modalitate mai simpla si mai comoda pentru cei ce isi doresc sa lucreze part-time sau program normal de 8-10 ore la fel ca cel din studio. Exista insa avantaje prin confortul si relaxarea casei tale pe care nici un studio din lume nu ti-l poate oferi.

Laptop sau PC, web, internet , +18 ani , femeie, barbat sau cuplu .

Facilitam inregistrari legale pentru orice isi doreste. Cu sau fara experienta te asteptam. Nu conteaza varsta. Daca ai peste 18 poti face banii tai pana la etatea de 65 + ....

Nu recomandam singularitatea modelelor mai ales fara experienta. Inregistrarea prin studio inseamna intrare in drepturi legale. Singularitatea duce intr-un final la evitarea taxelor si automat inchiderea contului de model. Studioul are garantia si responsabilitatea ca aceste forme sa nu fie incalcate.

Noi nu venim cu '' premii '' de 70-80 % din castiguri. Nu exista asa ceva. La noi poti castiga mai '' putin '', adica 50 % dar sunt ....

In prezent este una din cele mai avantajoase job-uri pentru fete si baieti, un job legal si curat unde iti poti folosi imaginatia, inteligenta si frumusetea.
Activitatea de videochat consta in legatura directa prin intermediul calculatorului si al camerei web cu diverse persoane din alte tari. Acestia platesc un pret pe minut de-a lungul sesiunii de videochat, continutul sesiunii, cat si desfasurarea ei practica depinde exclusiv de voi. Unii clienti sunt in cautare de prietenii , de modele cu care pur si simplu sa vorbeasca si atat . Altii (majoritatea),  sunt in cautare de show-uri adult .
Exista teoria conform careia doar prin sex poti face bani pe video chat . Aceasta teorie este falsa si s-a  demonstrat contrariul de nenumarate ori , insa asta este cu totul alta discutie . Aceasta greseala este comisa in general de catre modelele slab instruite in studiouri de duzina , sau a modelelor prost informate de forumuri , bloguri sau alte informatii ‘de specialitate’ .
Atentie !Nimeni nu va poate obliga sa faceti ceva ce nu doriti sau nu sunteti in dispozitia necesara!
Fiecare sesiune trebuie sa contina un numar de fotografii bine realizate in vederea atragerii cat mai multor clienti.
Indiferent cat de strict respecti lucrurile care tin de imaginea personala : tehnica , igiena , etc . nu e niciodata indeajuns . Comunicarea in limba engleza la un nivel acceptabil este esentiala pentru video chat profesional . De asemeni , pentru modelele care se orienteaza catre sesiunile adresate membrilor mai vorbareti , este necesara o cultura generala peste medie , care sa permita conversarea pe aproape orice tema .
Fiecare model isi poate verifica in orice moment suma de bani acumulata pe parcursul  sesiunii. Puteti lucra si din confortul propriului dumneavoastra apartament daca aveti o conexiune la internet, un computer si un webcam profesional insa nu veti obtine aceleasi performante ca intr-un studio adevarat.
Marea majoritate a site-urilor de video chat ofera modelelor posibilitatea de a bloca anumite locatii . De exemplu un model din Romania poate selecta din lista de restrictii tara noastra , astfel nimeni din Romania (care acceseaza site-ul de pe un IP Romanesc) nu va fi capabil sa vada profilul vostru de model video chat pe site-ul respectiv .
Pe unele site-uri pretul pe minut este standard si nu poate fi selectat de catre model (este acelasi pentru toate modelele) . In general insa , fiecare site in parte ofera modelelor oportunitatea de a-si alege propriile tarife de pe o scala definita . Asta inseamna ca modelul isi poate alege tarifele din valori deja definite (exemple : 1.99USD / min ; 2,49USD /min ; 2,99USD / min …etc) .
Majoritatea site-urilor permit cuplurile , fie ele mixte (baiat cu fata) , fie tip gay (baiat-baiat sau fata-fata) . De altfel sunt permise si grupurile , fie ele mixte sau de acelasi sex .
Tarifele pentru aceste categorii sunt intotdeauna mai mari .
Site-urile de video chat nu vor dezvalui informatii referitoare la identitatea dumneavoastra realacatre clienti sau alta terte parti . Profilul vostru de model si datele pe care le treceti acolo , precum si numele sub care o sa figurati ca model sunt toate lasate la atitudinea voastra .
Daca dispuneti de o conexiune la internet stabila si de calitate , un calculator bun , o camera web buna sau chiar mai bine o camera video ; daca aveti cunostinte macar minime legate de instalarea de programe in calculatorul dumneavoastra , daca aveti confortul si intimitatea necesara (acasa) pentru desfasurarea acestei activitati  – atunci recomandarea noastra este sa lucrati de acasa .
In caz contrar va recomandam sa cautati un studio de video chat legal si modern in care sa lucrati .
Video Chat-ul este cu adevarat o activitate din care se pot castiga foarte multi bani , insa doar daca lucrurile sunt facute cu un profesionalism desavarsit .
Intr-adevar,mult mai putini decat ofera activitatea de chat host ,insa indeajuns pentru cei care doresc sa-si pluseze castigurile obisnuite doar prin promovare.
Aceasta metoda se numeste promovare, sau , mai pretentios denumit , referal .
Cei care au cat de cat cunostinta despre cum functioneaza acest sistem vor intelege imediat despre ce vorbesc.
LiveJasmin ofera primul program de afiliere in domeniul siteurilor de videochat. Prin AWE , webmasterii afiliati primesc   siteuri de exceptie pentru a fi promovate, unelte de marketing upgradate la zi precum si suport stelar pentru a fi ajutati sa-si indeplineasca scopurile.
Modalitatile de a face bani sunt disponibile in 3 variante :
-Plata la fiecare inregistrare (PPS): Se platesc $40 pentru fiecare nou client adus
-Venit impartit (REVS):S plateste un procent de 30% (bonus cu pana la 10% mai mult) din veniturile generate
-Impartirea unui brand comun sau venitul impartit pe viata din eticheta alba (CBRND): iti poti construi  propriul site de video chat fara costuri aditionale. Brand-ul tau, design-ul tau, venituri impartite pe viata.
Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa  mergeti aici sa va inregistrati , sa va faceti rost de un site unde sa ii puteti promova si sa va dedicati timpul adunarii cat mai multor clienti.
Nu pot decat sa va doresc succes si sa sper ca v-am oferit macar o temporara solutie pentru problemele dumneavoastra.

Folosim atat metodele conventionale de atragere a modelelor cat si cele care sunt acum la moda (blogging , hi5, fluturase) pentru a va arata ca suntem, la fel ca si voi , niste simpli tineri in cautarea a ceea ce e mai bun. Nu suntem genul scortos, ahtiati dupa bani rapizi sau succes . Si noua ne place distractia, bunul-simt, aventura si tot ce au de oferit acesti ani ai tineretii. La fel ca si voi.
Pornim din start in ideea ca vom fi colaboratori si nu v-a exista o relatie patron-angajat ci una de la egal la egal.Asta, bineinteles , daca va veti decide sa va alaturati echipei noastre.
Am tinut sa fac aceasta scurta prezentare, fara acele fraze fixe si oficiale, tocmai pentru a elimina orice suspiciune legata de activitatea de videochat. Stiu, foarte bine, ceea ce se crede despre studiourile de acest gen. Nu, aici nu va incerca nimeni sa va invadeze spatiul personal, integritatea sau orgoliul. Totul se desfasoara in perfecta legalitate, acest tip de activitate fiind foarte des controlata de organele abilitate.
Nu este absolut nimic josnic in acest tip de job , ba chiar , s-ar putea spune ca e o placere sa te stii dorit/a de atatia oameni si ca ti se acorda timpul propriu in care sa fii lipsit de inhibitii si sa te eliberezi de normele inchistate ale societatii.
Acestea fiind spuse, va las cu prezentarea mai mult sau mai putin oficiala a studio-ului nostru.

Clientii platesc pentru fiecare minut de conversatie cu modelele. Conversatiile dintre un client si un model sunt private, nimeni nu poate invada intimitatea discutiei. Modelul poate alege linistit tema discutiei, adult sau non-adult, si poate aborda orice atitudine doreste in fata camerei video. In orice moment aveti posibilitatea de a verifica cati bani ati castigat, fiecare site cu care lucram va dispune aceasta informatie.

In Romania activitatea de videochat este legala, fiind reglementata de legea 196/2003, ulterior modificata si completata prin legea 496/2004.
Studio-ul nostru indeplineste toate criteriile legale pentru o desfasurare a activitatii in conditii optime si legale.
Varsta minima a oricarei persoane care solicita angajarea este de 18 ani.
NU acceptam sub nici o forma o persoana care nu poate prezenta un buletin de identitate la cererea de angajare sau care nu poate dovedi ca are varsta minima de 18 ani, in momentul angajarii.

     contact & like                                                                                                                                                           FACEBOOK

28 mai 2015

iazul si pestii


Construirea unui iaz 

  Cu toti ne dorim un colt de natura, fie in casa, un acvariu sau un colt floral, iar cei ce au, spatiu au la dispozitie o varianta, un iaz. Nu putini sunt cei care isi doresc un colt linistit in gradina, in care sa se retraga diomineata, inaintea unei zile agitate, unde sa se delecteze cu o cafea sau un ceai. In acest articol vom detalia chestiuni legate de constructia si amenajarea unui iaz.
  In construirea unui iaz se poate folosi ca material izolant, fie un bazin gata confectionat din plastic sau fibra de sticla, insa acestea sunt mai costisitoare si au forme si dimensiuni fixe, sau o folie de PVC sau cauciuc ( EPDM), acestea din urma permit construirea unui iaz dupa propriile planuri si astfel acesta poate fi mai usor personalizat.
 Fibra de sticla este rezistenta in timp, nu se deterioreaza din cauza razelor solare insa este scumpa, dura si nu permite dezvoltarea plantelor, folia EPDM este si ea foarte rezistenta, rezistand peste 25 ani insa este de asemenea costisitoare. PVC sunt destul de rezistente, 10-15 ani si sunt accesibile ca pret.
 Aceste materiale sunt necesare pentru a impiedica apa sa se infiltreze in sol, pentru a impiedica malurile sa se colmateze si rare sunt cazurile cand construirea unui iaz este posibila fara acestea.
 Dupa stabilirea tipului de material izolant este necesar sa sapam groapa. Aceasta se va face in functie de forma si dimensiunile bazinului din fibra de sticla sau dupa propriile planuri, insa in trepte in cazul foliilor. Saparea in trepte este foarte estetica, permite dezoltarea mai multor plante si asigura o mai mare forta de frecare intre folie si sol, impiedicand alunecarea acesteia.
  Dupa saparea gropii, aceasta trebuie sa fie curatata de radacini, pietre sau alte obiecte si acoperita cu un strat de 10-20 cm de nisip pe toata suprafata sa ce va actiona ca o perna. Acum poate fi amplasat bazinul sau se poate intinde folia. Bazinul trebuie sa fie putin mai inalt decat groapa (5-10cm) iar in cazul iazurilor cu folie se va sapa in jurul acestora un mic sentulet pentru a putea fixa marginile foliei si pentru a actiona ca un sistem de drenaj, impiedicand in cazul ploilor abundente ca iazul sa devina locul de acumulare a apei din intreaga curte. Acest sant se va umple cu pietris care va impiedica deplasarea foliei de PVC sau EPDM.
 Umplerea bazinului se va face dupa asigurarea ca nu exista cute in folia de PVC sau EPDM. Dupa umplerea partiala a bazinului se va uda si nisipul de sub acesta pentru stabilizarea sa.
  Marginea iazului trebuie sa fie decorata in asa fel incat sa fie compatibila cu restul gradinii, materialele variind de la piatra pana la lemn.
 Amplasarea iazului este o chestiune foarte importanta. Acesta trebuie sa primeasca lumina de la soare insa nu mai mult de 4-6 ore pe zi deoarece pe timp de vara apa se poate inverzi datorita imnultirii excesive a algelor, acest fenomen poarta denumirea de “eutrofizare” sau “inflorire algala” si este datorat faptului ca algele intalnesc toate contidiile necesare dezvoltarii lor (o apa calda si o concentratie ridicata de nutrienti). De asemenea iazul nu trebuie sa fie amplasat in apropierea unor copaci mari deoarece acestia isi pot intinde radacinile catre acesta si cu timpul pot perfora folia sau frunzele scuturate pot ajunge in iaz unde se vor descompune, alterand calitatea apei. Se pot folosi insa copaci plantati cu ghiveci sau cu cos, ce impiedica dezvoltarea radacinilor si faciliteaza mutarea acestora. De asemenea este important accesul la energie electrica deoarece pe marginea iazului se pot monta reflectoare sau spoturi sau se va alimenta filtrul si pompa, lista poate continua…
  Decorarea iazului, creearea de cascade, de mici paraie, plantarea marginilor iazului se fac in functie de imaginatia si de posibilitatile fiecaruia.
 Odata terminate construirea si umplerea iazului este necesar sa asiguram spatiu pentru pompa si filtru, sa stabilim modul in care apa este reintrodusa in iaz (prin cascada, prin parau, sau sumbers).


            Iazul este piesa de rezistenta a unei gradini iar cu cat acesta este mai mare cu atat pare mai natural si este mai linistitor. Iazul permite cresterea pestilor autohtoni, asigurand supravietuirea lor in timpul iernii daca adancimea depaseste 100 cm.

 Incepem cu cea mai indragita si comuna specie de peste de iaz datorita coloritului, usurintei ingrijirii si dimensiunilor.

 Crapul japonez, Koi  - este o varietate a crapului comun (Cyprinus carpio).

Cel mai vechi stramos a crapului japonez se numeste Magoi (un peste de culoare neagra) iar cele mai vechi dovezi cu privire la existenta lui dateaza cu 2500 de ani in urma. Apoi, circa 300 i.e.n, a aparut crapul comun (atat de apreciat astazi de gurmanzi si pescari).


Cyprinus carpio - crapul comun



 Raspandirea crapului pe teritoriul Asiei ii este atribuita lui Genghis Khan. Acesta a plasat crapi in lacuri pe parcusul rutelor sale avand ca scop asigurarea provizilor de hrana pentru trupele sale. Undeva in timpul anului 1600, fermierii japonezi din regiunea Niigata au avut stralucita idee de a creste crapi vigurosi si comestibili in aceleasi bazine (iazuri) din care irigau culturile de orez, in acest mod suplimentandu-si dieta bazata pe orez.
 Mai multe mutatii coloristice - initial rosu apoi alb  - au aparut intre anii 1804 si 1830.




  Pornind de la acestea, Japonezii au crescut crapi japonezi colorati in alb si rosu, foarte familiari astazi.
 Cu toate ca in China au actionat mutatii naturale asupra crapului, mutatii care au actionat prin crearea de pete de culoare, Japonezii sunt in general recunoscuti drept creatorii acestor pesti (Koi, Nishikigoi sau crapi japonezi). Japonezii au fost primii care au folosit mutatiile naturale asupra crapului si le-au dezvoltat in mod controlat.




 In timpul celui de-al doilea razboi mondial crescatorii japonezi si-au adapostit stocurile de crapi in pesterile muntilor pentru siguranta. Incepand cu anii 1900 au avut loc imperecheri controlate intre crapi japonezi pentru variatii de culoare fapt ce a condus la aparitia multor noi tipuri de crapi japonezi. Dupa cel de-al doilea razboi mondial crapii japonezi au devenit populari printre colectionarii din Vest si pentru iubitorii de peisagistica.

 Crapul salbatic este numit "Koi" in Japonia, insa termenul a fost desemenea folosit pentru a descrie crapul colorat. Numele Nishikigoi a fost atribuit acestor "crapi colorati" in timpul celui de-al doilea razboi mondial.  In zilele noastre crapii japonezi sunt numiti simplu "koi" iar acest termen a ajuns numele general acceptat pentru ei peste tot in lume. Termenul Nishikigoi este folosit mai mult in sens de nume formal. Termenul Nishikigoi este folosit in textele scrise sau pentru a descrie acesti pesti japonezilor care nu au cunostinte despre acest peste. Multi oameni in Japonia recunosc termenul  Nishikigoi fara a fi insa familiari cu termenul "koi".

 Crapul japonez masoara la nastere a opta parte dintr-un inch (1 inch=2.54 cm) si poate creste in medie intre 60 si 90 cm. Cel mai mare crap japonez cunoscut masoara 150 cm ! Lungimea maxima este determinata atat de linia genetica cat si de mediul de viata. Crapul japonez nu va creste mai mult decat o capacitate maxima impusa de bazinul (iazul) in care traieste. Ei se pot inmulti incepand cu varsta de 3 sau 4 ani. Este general acceptat faptul ca acesti pesti traiesc foarte mult timp. Exista legende in Japonia conform carora in iazurile templelor stravechi traiau crapi japonezi cu varsta de peste 100 de ani. Pentru a le determina varsta inelele create de solzi pot fi numarate in mod asemanator cu procedura de aflare a varstei arborilor. Un studiu realizat in 1965 a aratat ca un crap japonez a trait intr-o familie pe parcursul a mai multor generatii. Acest lucru s-a intamplat intr-un iaz aflat intr-o gospodarie veche din regiunea Gifu, Japonia. Cand acest crap japonez pe nume Hanako sau Floarea Fecioara a murit in 1977, avea varsta de 226 ani si cantarea 8 kg. In mod normal, crapii japonezi traiesc intre 15 si 30 de ani.

 Iazul nu este complet daca nu are plante, pesti si alte organisme astfel ca acesta trebuie populat cu aceeasi bagare de seama cu care este populat si un acvariu. Pentru inceput este bine sa precizam ca nu toate speciile de pesti si plante sunt potrivite unui iaz. In cele ce urmeaza voi prezenta principalele specii de pesti si plante dar si de reptile, amfibieni si nevertebrate care, desi nu le introducem noi in iaz este posibil sa vina neinvitate.

 Acvariul trebuie sa fie ciclat, adica sa i se permita coloniilor de bacterii sa se dezvolte si sa se instaleze in el inainte de a fi populat cu pesti, acelasi lucru este indicat sa sa intample si cu iazul, astfel ca pestii vor fi introdusi dupa 2-4 saptamani de la umplerea acestuia, plantele insa pot fi introduce mai curand, acestea purtand bacterii si astfel se porneste dezvoltarea acestora.

            Principalele specii de plante folosite in si langa iazuri sunt urmatoarele:

1. Acrolus calamus este o specie de plantă erbacee, vivace, cu miros aromatic plăcut, originară din India și crește în locuri mlăștinoase. Aceasta se intalneste adesea pe malurile raurilor si creste rapid, raspunde bine la taieri, inlultindu-se cu success prin cale vegetative.




2. Buttomus umbellatus este o planta acvatica perena, se intalneste pe malurile cursurilor de apa iar floarea acesteia este de culoare alb-roz si inlforeste din iulie pana in septembrie. Creste pana la inaltimea de un metru.




3. Nimphaea sp. Acest gen de plante acvatice este cel mai intalnit si dorit in iazuri, este reprezentat prin multe specii de nuferi. Dimensiunile frunzelor difera, putand ajunge pana la 2 metri in diametru insa gama de specii este foarte variata. Este bine sa se foloseasca in iazuri cu o adancime de cel putin 50cm si cu substrat format din pietris, cu inaltimea de cel putin 10cm.




4.Hydrocleys nymphoides este o planta plutitoare ce va avea nevoie de cat mai multa lumina, este foarte des intalnita in zonele de mlastina sau in partile linistite ale baltilor si lacurilor. Are o floare galbena si va inflori vara, din iunie pana in august, in functie de zona.




5.Iris sp. Dupa cum spune si numele sunt irisi sau stanjenei, foarte indragiti datorita florilor lor albastru-violet sau galbene. Aceste plante pot creste pana la 1-1,2 metri si prefera zonele putin adanci ale iazurilor.




 6. Sagittaria sagittifolia, denumita si sageata apei datorita frunzelor sale in forma asemanatoare cu sageata. Se intalneste pe langa cursurile de apa si prefera zonele putin adanci ale iazurilor


.

 7. Myriophyllum sp.cuprinde mai multe specii de plante submerse, cu frunze fine, delicate. Acestea se dezvolta puternic incepand cu lunile martie-aprilie insa la sfarsitul toamnei acestea se ofilesc, vor creste din nou in primavara urmatoare datorita faptului ca radacinile supravietuiesc iernilor. Aceste plante nu sunt potrivite pentru iazurile cu crapi decat in conditiile in care sunt crescute ca supliment alimentar pentru acestia.




8. Ceratophyllum demersum, de asemenea o specie submerse, similara ca dezvoltare si usor si ca aparenta cu Myriophyllum sp.




9. Elodeea densa este o specie de planta intalnita adesea si in acvarii, ea nu suporta foarte bine temperaturile scazute, deci este bine sa o ferim de frig.




10. Azola caroliniana. Planta de talie mica ce traieste la suprafata apei, similara lintitei, desi estetica, aceasta se inmulteste repede si poate deveni o povara. Prin capacitatea de a depozita nitrogenul din aer si apa, contribuie la scaderea nivelul nitratilor si joaca rol de "planta feritilizatoare".




Pestii intalniti in iazuri sunt specii autohtone sau specii din zone temperate, cu climat asemanator cu cel de la noi. Acestea trebuie sa fie rezistente la temperaturile scazute din timpul iernii si la diferentele mari de temperatura dintre zi si noapte din primavara si toamna. Cele mai intalnite specii sunt:

1. Cyprinus carpio, Koi. Poate cea mai indragita si comuna specie de peste de iaz datorita coloritului, usurintei ingrijirii si dimensiunilor. Sunt pesti ce pot atinge chiar si 90cm lungime si sunt rezistenti la frig, putand chiar ierna in iazuri cu o adancime mai mare de 80-100cm. Se gasesc in diferite varietati coloristice, cu combinatii diverse de alb, rosu, portocaliu, galben si negru. Este foarte puţin pretenţios in privinta hranei, acceptand: gândaci, viermişori, melci dar şi alimentaţie vegetală formată din plante sau hrană artificială. Dezvoltarea plantelor submerse poate fi împiedicată prin popularea iazului cu crapi. Plantele emerse, trebuie să aibă tulpini şi rădăcini puternice pentru a nu fi mancate. Prin construirea unei fântâni mici arteziene oxigenaţi apa şi o pregătiţi pentru autocurăţire. Pentru orice eventualitate, este bine să măsuraţi din când în când nivelul de amoniu şi de nitraţi din apă, deci este bine ca apa să nu fie suprapopulată.




2. Carassius auratus, Goldfish. Un alt peste foarte indragit, eternul “gold-fish” se poate creste in iazuri. Carasii aurii sunt omnivori si trebuiesc hraniti cu mancare uscata (pelete) special destinata lor dar si cu mici insecte (musculite de otet) larve de tantari, purici de apa insa si cu plante, asemeni crapilor vor manca aproape orice planta submersa cu frunze fine. Se recomanda sa fie tinuti in iazuri specifice, mai ales in cazul carasilor cu forme diferite de forma salbatica.




3. Lepomis gibosus, denumit si biban soare este o specie patrunsa in Europa din America de Nord, este un peste rapitor, de talie mijlocie, ajungand pana la 8-12 cm. Este frumos datorita coloritului sau pestrit cu nuante de verde si albastru metallic, nu este pretentios si se poate inmulti in iaz. Se hranescte cu insecte, larve de insecte, icre si pui de pesti.




4. Misgurnus fossilis sau tiparul traieste in ape statatoare sau cu curent incet, cu fund namolos, mai mult ingropat. Este rezistent la lipsa de oxigen si se hraneste cu fauna de fund, viermi, larve de insecte, moluste mici. Se reproduce in lunile martie-iunie si femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Este raspandit la noi in toate baltile, helesteele, canalele si pe cursurile mai linistite ale raurilor, din delta pana in zona submontana. Este o specie rezistenta la frig, fiind o specie autohtona insa dezavantajul cresterii sale in iaz este acela ca va fi vazut destul de rar, traind mai mult la fundul apei.




5. Gambusia affinis este o specie de peste asemanatoare Guppului, este un peste mic, ce atinge maximum 7cm, se hraneste preponderent cu mici nevertebrate acvatice sau cu larve de insecte, de unde si numele de “mosquitofish” (en: pestele-tantar datorita faptului ca se hraneste cu larvele de tantari).



6. Cyprinus carpio, Crapul comun. Desi tolerant in cele mai multe conditii, crapul prefera corpuri mari de apă lente si sedimente moi, vegetative. Ca scolarizare pestele preferă să fie în grupuri de cinci sau mai multi. Ei trăiesc în mod natural la clime temperate în apă salmastra, usor proaspătă cu un pH de 6.5 - 9.0, salinitatea până la aproximativ 0,5% si temperaturi de 3-35 ° C. Temperatura ideala este de 23-30 ° C, cu reproducere începând de la 17-18 ° C, supraviețuind cu usurință iarna într-un iaz înghetat, atata atâta timp cât apa liberă rămâne sub gheață. Sunt capabili de a tolera apă cu niveluri foarte scăzute de oxigen.
Crapii sunt omnivori . Ei pot manca plante de apă, dar preferă să curate fundul de insecte , crustacee (inclusiv zooplancton ), languste, bentonice si viermi.




 Lista speciilor de pesti poate continua, putandu-se adauga majoritatea speciilor de pesti din Romania si din zonele temperate, insa am redus lista la doar cinci specii.

 Un iaz este mut daca nu are si cateva broscute, chiar daca nu le introducem intentionat, mai mult ca sigur, in perioada de reproducere a broastelor, iazul va aduna cateva broscute. Din totalul amfibienilor din tara, ma rezum la doar cateva specii de broaste si tritoni mai comune.

1. Pelophylax ridibundus (Rana ridibunda) sau broasca mare de lac este o specie predominant acvatica, foarte galagioasa, masculii putand fi auziti in toata perioada lor activa a anului, atat ziua cat si noaptea. Reproducerea durează din martie până în mai.




2. Bombina sau buhaiul de balta cu burta rosie este o specie de broasca maronie cu un colorit puternic rosiatic pe partea ventrala. Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400, peste 400 metri altitudine intalnim o specie similara, Bombina variegata sau buhaiul de balta cu burta galbena.




3. Bufo viridis sau broasca raioasa verde este o specie predominant terestra ce populeaza ochiurile de apa doar in perioada de reproducere. Specie cu activitate nocturnă, doar juvenilii fiind activi şi în timpul zilei. Are un mare potenţial de dispersie, efectuând migraţii la distanţe mari, în special indivizii tineri.




4. Lissotriton vulgaris (Triturus vulgaris) denumit popular tritonul comun este o specie predominant terestra de triton ce se reproduce in balti. Apare cel mai timpuriu primăvara, intră foarte devreme în apă, din februarie chiar, întâi masculii apoi femelele. Perioada de reproducere durează până în aprilie-mai. Femela depune peste 700 de ouă. Adulţii părăsesc repede mediul acvatic. Se poate gasi in aproape toata tara, pana la altidudinea de 1000 metri.




5. Trituris cristatus sau tritonul cu creasta este o specie mai mare de triton, ajungand la 16-18 cm, femelele fiind mai mari decat masculii. De asemenea se reproduce in mediul acvatic, in perioada aprilie-mai.




 Pe langa amfibieni este posibil ca iazul sa mai fie populat, de aceasta data in mod intentionat si cu testoase. In fauna Romaniei se gaseste o singura specie de testoasa acvatica autohtona, Emys orbicularis, este o testoasa cu dimensiuni intre 10-15cm ce prefera, ca toate reptilele de altfel, sa isi petreaca mult timp la soare insa la cel mai mic semn de pericol aceasta intra in apa unde se deplaseaze foare rapid. Se hraneste cu crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele componente vegetale.





 Pe langa aceasta fauna destul de bogata este posibil ca iazul sa fie populat si cu membri mai putin vizibili, precum carabusul de apa (Dytiscus marginalis), lipitori, libelule, boul de apa (Hydrophilus piceus), insa aceste vietuitoare nu trebuie sa ingrijoreze  pe nimeni deoarece in cea mai mare parte, ele sunt inofensive si nu aduc mari prejudicii plantelor si pestilor din iaz. Este de inteles ca un corp de apa, fie si el artificial, va trezi interesul unor vietuitoare care vor profita de el si il vor numi “casa”, este cursul normal al naturii si nu avem decat sa ne supunem.

CE TREBUIE SA FACETI:

1. Nu hraniti pestii pe timpul iernii (<7C) si hraniti de doua ori pe zi in timpul verii
2. Mentineti iazul aerat si filtrat 24 de ore pe zi
3. Mentineti fundul iazului curat
4. Testati periodic apa din iazul de gradina (pH, Amoniac etc) si in mod special dupa adaugarea de apa proaspata
5. Cautati cu grija eventualii paraziti care pot afecta pestii (viermi ancora etc). Tratati apa la fiecare 3 luni pentru a distruge parazitii
6. Folositi declorinator la fiecare adaugare de apa proaspata din retea
7. Stocati medicamente si declorinator pentru cazuri de urgenta
8. Sa aveti un rezervor sau un acvariu mereu disponibil pe post de spital pentru tratarea si mentinerea in carantina a crapilor bolnavi sau raniti
9. Schimbati partial sau adaugati apa proaspata la fiecare 3 sau 4 saptamani
10. Construiti iazul astfel incat sa existe o zona de min 150cm pentru iernare
11. Asigurati umbra asupra iazului (cel putin 60%) pentru a nu incuraja cresterea algelor, pentru a mentine coloritul crapilor japonezi si pentru a mentine temperatura apei scazuta in vremuri calde
12. Dupa transportul crapilor mentineti mijlocul de transport (punga etc) nedesfacut in contact cu apa iazului pentru 30 minute pentru a uniformiza temperaturile apei din cele medii inainte de eliberarea crapilor in noul habitat
13. Sa aveti o pompa de rezerva (de recirculare sau de presiune) pentru cazuri de urgenta. Daca pompa se opreste din functionare, nu hraniti pestii
14. Nu uitati ca stress-ul este o cauza majora a mortii crapului japonez. Stress-ul poate aparea in urma schimbarilor negative in ecositem, folosirea in exces a medicamentelor etc
15. Un iaz de gradina pentru crapi japonezi este pentru crapi japonezi si nu pentru oameni. Nu construiti bazinul pe principiile de constructie ale unei piscine
16. Alegeti locatia iazului astfel incat sa va bucurati de el la maximum, cu cat mai aproape de casa, cu atat mai bine
17. Iazul crapilor japonezi de preferabil va fi construit in pamant, pentru a privi pestii de sus
18. Cand introduceti crapi noi in iaz, aveti grija sa nu sara pe mal, mai ales in zonele din regiunea cascadei.
19. Folositi un aerator corespunzator necesarului de oxigenare din iaz.
20. Acordati atentie maxima cand achizitionati sistemul de filtrare. Acesta trebuie sa fie dimensionat corespunzator.

» CE NU TREBUIE SA FACETI:

1. Nu exagerati cu hranirea!
2. Nu schimbati toata apa din iaz odata dacat daca este absolut necesar. Schimbarile bruste de temperatura pot afecta grav crapii japonezi
3. Nu folositi medicamente in exces!
4. Nu suprapopulati iazul ! Nu uitati ca acesti pesti necesita mai mult oxigen si mai mult spatiu pe masura ce cresc
5. Nu mentineti nivelul apei prea aproape de marginea superioara a iazului pentru ca pestii vor sari pe mal mai usor sau pradatorii ar putea prinde crapii. Mentineti cel putin 15 cm diferenta de nivel
6. Nu folositi substante fertilizatoare pentru plantele din iaz
7. Nu hraniti crapii japonezi daca pompa de oxigen s-a oprit din functionare. Crapii consuma mai mult oxigen in timpul procesului de hranire.
8. Nu folositi agicide contra algelor ! Veti ucide pestii pe termen mediu si nu rezolvati problema aparitiei algelor.


Filtrarea iazului

 Filtrul iazului este una dintre cele mai importante componente ale sale, indiferent daca este un iaz cu pesti sau nu, filtrul asigura iazului o apa curata, clara astfel incat sa ne putem bucura de plantele sau pestii din acesta.  
            
 Filtrele sunt de mai multe configuratii, unele mai simple, altele mai complexe. In functie de tipul de iaz, acesta va avea nevoie de filtrare, aerare si de o pompa de apa. Aceste trei componente se pot amplasa in diferite pozitii, fiecare configuratie avand avantajele si dezavantajele ei, important este sa satisfaca necesitatile iazului dumneavostra.            Astfel ca filtrele pot fi achizitionate ca atare sau construite in functie de spatiul disponibil, de volumul de apa, de speciile de pesti si de cantitatea de lumina solara primita.
 Cel mai simplu tip de filtru pentru iaz este filtrul mecanic. Acesta poate fi amplasat atat sub apa, cat si deasupra apei, asigurand, daca este de dorit si o cadere de apa, de tip cascada. Acest filtru functioneaza prin trecerea apei printr-o serie de materiale filtrante, din ce in ce mai fine ce vor retine pietrisul,etc. apoi apa revine in iaz. Dezavantajul acestui filtru este acela ca periodic el trebuie curatat, mai rar sau mai des in functie de dimensiunile filtrului si ale iazului si de volumul de apa.                      
  Filtrul cu radiatii ultra-violete este unul dintre cele mai avansate filtre, acest filtru supune apa unei radiatii UV puternice, astfel distrugand microorganismele nedorite, in special algele ce ofera apei o culoare verde. Si aceste tipuri de filtre necesita curatare deoarece carcasa becului UV se poate murdari si astfel va bloca o parte din radiatii si va pierde din randament. De asemenea este important de mentionat ca aceasta pompa are un debit mic si de cele mai multe ori nu face fata unui iaz, deci este bine sa fie folosita in paralel cu un alt filtru, eventual mecanic.
  Filtrul biologic foloseste colonii de bacterii pentru a purifica apa iazului. Aceste bacterii au nevoie de cateva saptamani pentru a popula intreg filtrul inainte de a putea fi folosite in filtrare. Aceste filtre functioneaza in special impotriva algelor si a altor microorganisme daunatoare din iaz. De asemenea si aceste filtre pot fi folosite in paralel cu filtrul mecanic insa este indicat sa fie instalate inainte ca iazul sa manifeste probleme algale deoarece poate dura chiar si cateva luni pentru a scapa de aceste alge.
  Filtrul, fiind piesa de rezistenta a iazurilor trebuiesc alese in conformitate cu volumul iazului, fara a recurge la improvizatii. Pentru un iaz obisnuit este bine ca filtrul sa aiba un debit de cel putin jumatate din volumul total al iazului pe ora, iar in cazul iazurilor cu crapi intregul volum de apa al iazului pe ora. In lipsa unui sistem eficient de filtrare, iazul va avea un aspect neplacut, fiind invadat de alge si detritius iar pestii vor avea mult de suferit si pot chiar muri.

            Ingrijirea unui iaz nu este un lucru chiar simplu insa pentru cei pasionati aceste sarcini nu vor fi privite ca niste poveri ci ca niste activitati relaxante si placute. Bineinteles, filtrele ce vor fi amplasate sub apa vor fi ceva mai dificil de curatat insa cele de deasupra sunt mai usor accesibile si se pot curata mai simplu si mai des. Acesta este un mare avantaj al acestor filtre, pe langa posibilitatea de a crea o cascada, un curs de apa si altele.
  Filtrele trebuiesc curatate la un interval bine stabilit in functie de tipul de filtru, de volumul de apa al iazului si in functie de pestii si plantele din acesta, totusi daca iazul devine tulbure sau murdar este bine sa verificati intai filtrele.
 Filtrele pentru iazuri pot fi destul de scumpe insa in cazul in care vreti sa faceti economie si preferati sa  nu instalati un filtru, cu siguranta veti regreta si veti ajunge la concluzia ca filtrul face toti banii, indiferent de forma sau tipul acestuia. In general filtrele mai scumpe sunt mai eficiente, mai puternice si mai durabile iar interventiile din partea proprietarului vor fi mai rare.
 Indiferent de tipul de filtru ales pentru iaz, este bine ca acesta sa fie folosit astfel incat sa ofere un randament maxim si acolo unde este cazul sa functioneze chiar si doua filtre diferite simultan, astfel apa va fi limpede tot timpul si proprietarul se poate bucura de locuitorii iazului sau.

4 sept. 2014

showroom auto proiecte


Showroom auto by Ciui Ionel-Sorin
Facultatea de Arhitectura si Constructii din Oradea








Showroom auto by Silivan Cionca
Student la Facultatea de Arhitectura si Constructii Oradea





gazonul





Gazon din seminte

De ce gazon din seminte ?

- este cel mai economic mod de a avea un gazon
- este mai usor sa alegeti un amestec de seminte potrivit conditiilor de mediu (soare, umbra, tip de sol)
- plantarea se realizeaza destul de usor

De ce gazon din brazde ?

- se poate monta foarte repede, chiar intr-o zi
- brazdele proaspat asezate sunt mai rezistente la boli sau daunatori
- pregatirea solului se face mult mai repede
- se asigura un sol instantaneu

Tipuri de sol:

- lut lutos - se adauga nisip
- lut nisipos - se adauga turba
- sol imbibat cu apa (lipicios si greu) - se poate remedia folosind sisteme de scurgere subterana (tevi de plastic sau placi de scurgere montate in santuri pe un strat de pietris la 60 cm sub pamant)

 Se poate verifica PH-ul solului folosind un echipament special. Este recomandat un sol neutru sau putin acid. Pentru solurile foarte acide adaugati var.

Intretinere:

Primavara:

- cositi de 1-2 ori pe saptamana; inlaturati resturile; aplicati ingrasamant, aerati gazonul, completati golurile

Vara:

- aplicati o solutie impotriva buruienilor la inceputul verii; cositi de 2 ori pe saptamana; irigati, fertilizati (cu azot)

Toamna - iarna:

- inlaturati ierburile uscate; semanati din nou portiunile distruse; aerati solul - cu furca prin miscari fata-spate; aplicati ingrasamant de turba; cositi gazonul pana cand inceteaza cresterea, eliminati muschii inainte de prima zapada

      Etape: ( pentru semanarea gazonului din seminte )

1. Pregatirea terenului - simplu :

 Indepartati toate resturile existente pe teren (lemne, pietre, radacini, cioturi, tufe).
 Sapati intreaga suprafata folosind o casma sau o motosapa.
 Maruntiti sapatura realizata folosind o sapa sau o motosapa cu discuri.
 Greblati apoi intreaga suprafata pentru a netezi eventualele denivelari provenite din sapat si pentru a marunti cat mai bine solul. Udati terenul permanent timp de 2 saptamani.
 Dupa terminarea perioadei de udare, tratati pamantul cu erbicide cand buruienile sunt in vegetatie. Greblati apoi buruienile. Lasati terenul erbicidat 2 saptamani, apoi puteti semana.

2. Semanarea gazonului :

 Aplicati ingrasamant cu cateva zile inainte de semanare. Se imprastie tipul de seminte ales (cca. 30-40 g/mp) astfel incat suprafata sa fie acoperita cat mai uniform.
 Semanati o parte din seminte si incorporati-le superficial cu grebla, apoi tavalugiti.
 Semanati restul de seminte si tasati suprafata pentru a fi siguri ca semintele au intrat in sol.  Presarati apoi nisip (cca. 2 cm grosime) si apoi tavalugiti insistent.
 Udati uniform parcela insamantata folosind pistolul de stropit pe un mod cat mai fin pentru a nu scoate semintele din sol. Evitati udarea excesiva pentru a nu se intari solul dupa uscare.

3. Intretinerea gazonului :

 Greblati inainte de cosire pentru a taia si buruienile odata cu iarba. Se recomanda tunderea gazonului o data pe saptamana. Alternati directia de taiere pentru a nu se forma cute.
 Gazonul se uda în fiecare zi timp de 20-30 de minute. Se recomanda udarea gazonului dimineata sau seara. Odata cu stropirea se pot administra si ingrasaminte.
 Fertilizarea gazonului se realizeaza la 1-2 luni, pe peluza uscata, folosind o pompa de stropit pentru uniformitate. Se recomanda folosirea ingrasamintelor minerale pe baza de azot, fosfor sau potasiu.

Materiale necesare:
1. Seminte de gazon 
2. Erbicide 
3. Fungicide 
4. Ingrasamant



Unelte necesare:
1. Casma 
2. Sapa 
3. Grebla 
4. Pistol de stropit 
5. Furtun 
6. Pompa de stropit 
7. Masina de tuns iarba / trimmer




Gazon din rulouri



 Cu siguranta ca inainte de a porni la drum in proiectarea gradinii mult visate, v-ati facut cu plan si aveti deja imaginea despre cum ar trebui ea sa arate.Ce se intampla insa atunci cand apar in cadru, mici detalii pe care din diferite motive nu le-ati luat in calcul?
 Printre tufe si flori apare usa unei magazii vechi si uracioase? Gardul care imprejumieste gradina e prea mic, iar privelistea de dupa e saracacioasa? Gardul este prea mare si gol si da impresia unei oaze de verdeata intr-o cutie? Despre acestea si multe alte lucruri, vom vorbi in acest articol, unde incercam sa va ajutam cu sfaturi si solutii pentru decorarea gradinii mult dorite.

 In cazul in care privelistea pe care o aveti nu este tocmai cea dorita – garajul vecinului, o casa in constructii nefinalizata etc. – puteti sa va distrageti atentia cu ajutorul plantelor aditionale, a unei sculpturi, a unui obiect decorativ sau pur si simplu sa va repozitionati zona de relaxare.Usa unei magazii vechi se poate acoperi cu plante agatatoare, iar in fata unei imagini mai putin aspectoase puteti planta arbori ori masca printr-un gard viu sau din impletituri. 

 Ca in orice situatie sunt lucruri care trebuiesc scoase in evidenta si anumite lucruri care trebuiesc mascate. Pentru a va crea o gradina minunata folosindu-va de tot ceea ce dispuneti,iata cateva trucuri:

 Daca gradina dvs nu este atat de lunga pe cat v-ati dori, puteti crea acest efect cu ajutorul unei poteci, care se va ingusta pe masura ce se va indeparta de casa. Daca doriti un efect si mai aplu, puteti planta pe marginea potecii arbori si tufe tot mai mici, odata cu indepartarea de casa. Montati doua vase de acelasi model, cu acelasi tip de plante, insa unul mai mare la inceputul potecii si unul de dimensiuni mult mai mici la sfarsitul acesteia.             
 Culorile pale/pastel ale florilor si frunzelor au caracteristica de a crea aparent un spatiu mai extins.
In cazul in care o bordura sau un strat de flori sunt mai mici decat va doriti, indicat este sa plantati in fata bordurii,  plante care au culori stridente sau forme deosebite ale frunzelor. Acestea vor distrage atentia de la ce se afla in spatele lor.
 Pentru a crea efectul de “inaltime” gradinii, puteti apela la arcade sau bolte de verdeata, care vor transforma complet aspectul gradinii (mai ales dupa ce ati sadit si plante). 
Un alt element de impact sunt arborii. Un singur arbore poate schimba total aspectul gradinii, mai ales alegeti ceva care sa dureze mai mult decat un sezon si care va poate incanta toamna prin culorile frunzelor, primavara prin flori si poate chiar prin fructe mai tarziu. Este bine de stiut ca arborii maresc volumul de vegetatie si sunt foarte importanti pentru vietuitoarele naturii.

 Stim cu totii ca elementul principal in construcţia unei gradini este gazonul, deoarece el este cel care va ajuta intreaga gradina sa prinda viata si mai ales ii va oferi un aspect ingrijit si sanatos. Chiar daca sunteti de parere ca nu aveti suficient timp si nici bani de investit atat in constructia cat si in intretinerea acesteia nu trebuie sa va descurajati deoarece o astfel de priveliste va va oferi nu numai posibilitatea de a va relaxa in orice moment al zilei chiar in curtea dumneavostra dar va va putea oferi in acelasi timp si un loc ideal de joaca pentru copii. Iar cea mai rapida si convenabila solutie pentru a va transforma gradina in cel mai scurt timp, este montarea rulourilor de gazon. 

 Pentru inceput nu trebuie sa faceti decat putin spatiu atat in imaginatia dumneavoastra cat si in curte si sa stabiliti locul pe care doriti sa il amenajati. Nu uitati insa ca un gazon bine montat si intretinut este un plus pentru orice gradina, motiv pentru care inainte de a comanda gazonul este recomandat sa va informati corect in legatura cu principalii pasi atat de montare cat si de intretinere a acestuia, mai ales in primele zece zile dupa operatiunea de montare a gazonului, asta pentru a va garanta o gradina cat mai trainica. Iata cateva sfaturi utile.



  Operaţiunea de montare a rulourilor de gazon:

   Un prim pas il constituie pregatirea terenului prin nivelarea acestuia. Dupa ce terenul a fost in prealabil nivelat grosier, se va continua cu nivelarea fina, ambele operatiuni fiind efectuate obligatoriu cu ajutorul utilajelor de nivel.
1. Se adauga un strat subtire de nisip ( grosimea stratului de nisip fiind stabilita in functie de tipul de sol existent; cu cat solul este mai argilos si bulgaros cu atat stratul de nisip este mai mare; dar atentie! nu mai mare de 2 cm.).
2. Fertilizarea terenului. Se va continua cu procedura de fertilizare superficiala a terenului folosind ingrasamant complex sub forma de granule, acesta avand scopul de a stimula si accentua cresterea radacinilor gazonului.
3. Se întind rulourile de gazon avand mare grija ca acestea sa fie cat mai bine presate unul intr-altul în special la imbinari.
4. Irigarea. Se vor uda rulourile foarte bine lasand apa sa se absoarba timp de 30 de minute.
5. Dupa ce rulourile de gazon au fost asezate si udate se trece la etapa de presare a acestora. In zonele mici, inguste, la colturi, intre plante, langa alei etc. presarea se efectueaza cu ajutorul maiurilor. In restul zonelor insa presarea rulourilor se va face cu ajutorul tavalugilor de diferite marimi si greutati. De preferat este folosirea tavalugilor mari care permit ingreunarea lor prin umplerea cu apa. Prima trecere insa se va face cu tavalugul gol dupa care se va umple cu apa. Atentie, operatiunea de presare trebuie efectuata usor si in mod constant fapt pentru care necesita mare atentie din partea celui care manipuleaza tavalugul. Tavalugirea este o lucrare foarte importanta intrucat asigura atat un contact puternic intre rulou si sol cat si tasarea imbinarilor rulourilor de gazon ( practic nu trebuie sa apara denivelari rezultate din manipularea tavalugului , ex: intoarcerea acestuia în loc.)

 RECAPITULARE !!!

Pasi de montaj a gazonului rulouri

1. Pregatirea terenului.

 Sa nu faceti greseala sa credeti ca simpla intindere a rulourilor de gazon, peste orice tip de sol, rezolva problema. Pregatirea prealabila a terenului, peste care se vor monta rulourile de gazon, este cruciala, daca doriti obtinerea unei parcele de gazon impecabila.

 Inlaturati toate buruienile si plantele nedorite. Folositi un ierbicid puternic, daca este nevoie.
Inlaturati pietrele mari, radacini, gazon vechi, daca exista, si orice alte obiecte nedorite pe noua peluza de gazon.
Sapati solul cu o cazma, pana la adancimea de 15-20 mm.
Nivelati terenul cu o grebla. Adaugati pamant acolo unde este nevoie. Tasati usor terenul cu picioarele, dca aparcela este mica, sau cu o rola, daca suprafata de gazon este mai mare, apoi greblati din nou. Dati panta terenului, la marginea casei, terasei, marginile aleilor sau marginea piscinei.
Imprestiati fertilizator pe intreaga supreafata astfel amenajata.

2. Marcati marginile peluzei pentru a sti exact unde veti monta rulourile de gazon.

 Infigeti tarusi din lemn, in pamant, in fiecare colt al gradinii si intindeti o sfoara pentru a obtine conturul zonei ce urmeaza a fi acoperita cu gazon.

3. Incepeti cu latura cea mai lunga a peluzei de gazon.

 Incepeti cu o singura rola de gazon si derulati-o astfel incat latura ei mai lunga sa fie paralela cu latura ce mai lunga a gradinii.

 Scuturati bine fiecare rulou de gazon, pe masura ce inaintati, si presati-o bine de ruloul de gazon vecin, pentru a asigura o linie de demarcatie cat mai putin evidenta.
Folositi o lama lunga de cutit pentru a taia ruloul de gazon, acolo unde se termina parcela.
Presati bine fiecare margine a ruloului de gazon de marginile invecinate. Puteti folosi o grebla sa trageti marginile una in alta. Nu suprapuneti marginile rulourilor de gazon.

4. Umpleti golurile cu compost sau pamant, dupa terminarea montarii rulourilor de gazon.

 Taiati petice dintr-un rest de rulou de gazon pentru a umple golurile mai mari. De asemenea, incercati sa umpleti golurile de sub stratul de gazon cu pamant sau compost.

5. Udati gazonul imediat dupa terminarea montarii lui.

 Este recomandat sa imbimati bine stratul de gazon cu apa, la prima udare, pentru a intra apa si in solul de sub ruloul de gazon proaspat montat.

6. Continuati sa udati gazonul de 3-4 ori pe zi, timp de patru saptamani.

 Imbibarea pamantului cu apa nu este necesara decat la prima udare dupa montarea rulourilor de gazon, deoarece udarea excesiva poate distruge gazonul. Reduceti frecventa de udare dupa ce puteti trage de gazon fara ca ruolul sa se mai ridice de pe sol.

    Acum ca am stabilit instructiunile de montare sa trecem la etapa de intretinere a gazonului proaspat montat
    
 Cea mai importanta operatiune de intretinere a gazonului obtinut prin montaj de rulouri este udarea sa din abundenta(de mai multe ori pe zi) in primele 10 zile de la montarea acestuia. Udarea se va efectua si in functie de temperatura mediului (ex. udari mai multe la temperaturi mari si udari rare la temperaturi scazute).
 Cum ne dam seama daca gazonul nostru a fost irigat suficient? Simplu, un gazon bine udat trebuie sa arate ca un burete îmbibat cu apa, in prima saptamana acesta are nevoie de aproximativ 10 litri de apa pe mp. Este interzis a se intra sau calca pe gazon în primele doua saptamani de la montarea acestuia deoarece din cauza udarii intensive, solul se inmoaie iar suprafata acestuia se deniveleaza cu usurinta, lasand astfel urme de pasi care nu dispar si nici nu se mai pot remedia, ajungandu-se in astfel de cazuri chiar la inlocuirea rulourilor de gazon in zonele respective.
 Dupa aceasta perioada de aproximativ zece zile în care gazonul necesita udat din abundenta, cantitatea de apa va trebui redusa treptat (deoarece prea multa umiditate poate dauna gazonului) timp de o saptamana dupa care se va intra în regim normal de udare ( ex. dimineata si seara, intre 2 şi 4 litri \m.p\udare \mereu in functie de conditiile meteo si de temperatura din cursul zilei).
Dupa perioada de udare abundenta, gazonul creste suficient de mult pentru a putea fi tuns insa pentru ca aceasta operatiune sa fie posibila, va trebui sa oprim udarea cu o zi inainte si sa o pornim imediat dupa ce am terminat de tuns.
 Un alt lucru foarte important si de care va trebui sa tinem cont este tratamentul fitosanitar (fungicid). In prima saptamana de udare abundenta a gazonului(in cazul in care tratamentul nu a fost aplicat de la inceput) acesta poate fi expus riscului de imbolnavire. Putem identifica problema fiind atenti la simptome (ex: portiuni rotunde de gazon culcat in aceeasi directie,transformandu-se mai apoi in pete extinse de culoare maronie, umede). In astfel de cazuri se va opri imediat irigarea gazonului si se va interveni cu tratamente ce constau in aplicarea de fungicide. Dupa aplicarea tratamentului se sfatuieste oprirea udarii pentru inca 36 de ore, dupa care se va incepe cu cantitati mai mici de apa.
 Asadar urmand cu grija fiecare pas de montare si intretinere a gazonului ne vom putea bucura in scurt timp nu numai de gradina la care am visat dar si de pretioasele momente de relaxare alaturi de cei dragi fara prea multe eforturi in a ne deplasa dintr-un loc in altul in cautarea locului perfect pentru a ne regasi energia si buna dispozitie la sfarsitul acelor zile interminabile de munca.

 Sfatul pentru intretinerea gazonului

 Inceputul primaverii - februarie, martie

 La inceputul primaverii, pe masura ce zapada si gheata incep sa se topeasca, este momentul pentru curatarea gazonului de muschi sau frunze moarte. Curatarea gazonului de frunze si resturi, in general, este foarte indicata pentru a nu crea conditii propice dezvoltarii de mucegaiuri, pe masura ce gazonul se usuca. Inspre luna martie puteti incepe sa greblati regulat gazonul, in diferite directii. De asemenea, puteti tunde putin gazonul pentru a-l reimprospata.

 Sfarsitul primaverii - aprilie, mai

 Pe masura ce primavara avanseaza, puteti lasa mai jos lamele masinii de tuns gazonul, pentru a-l tunde mai scurt. Inlaturati orice mizerii sau gazon tuns atat inainte, cat si dupa tunderea acestuia. Daca exista zone de gazon uscate sau deteriorate, acum este momentul cel mai bun pentru a-l inlocui cu un petec de gazon proaspat sau sa plantati seminte de gazon pe acea zona pentru a avea timp sa se regenereze.

 Vara - iunie, iulie, august

 Pe toata perioada verii, este important sa tundeti regulat gazonul, chiar daca aveti impresia ca acesta nu necesita tundere. Prin tunderea regulata a gazonului, veti inlatura toate firele neregulate, mai inalte, sau varfurile buruienilor, impiedicand, astfel, extinderea acestora.
Cu toate acestea, daca este o perioada torida si foarte uscata, reduceti frecventa de tundere a gazonului la o data pe saptamana si sidicati lama masinii de tuns iarba.
In aceasta perioada este, daca este necesar, se pot aplica ierbicide special concepute pentru gazon, dar numai pe gazonul uscat, daca nu bate vantul si, ideal, aplicarea ar trebui sa se faca dimineata devreme sau seara tarziu.

 Toamna - septembrie, octombrie

 In perioada septembrie-octombrie este indicat sa va pregatiti gazonul pentru iarna, prin repararea zonelor de gazon uscat sau deteriorat, prin aplicarea de fertilizatoare care sa intareasca firul de iarba. Inlaturati periodic frunzele cazute din copaci pentru a nu deterioara firele de gazon de dedesubt. Incepeti sa reduceti frecventa de tundere a gazonului si sa nu va fie teama sa semanati seminte de gazon in aceasta perioada a anului.

Iarna - noiembrie, decembrie

In aceasta perioada ar trebui facuta ultima tundere a gaonului din an, inainte de inceperea inghetului si, de asemenea, aceasta perioada ar fi una buna pentru a va servisa masina de tuns gazonul. Evitati sa calcati pe gazon in timpul perioadelor geroase pentru a evita ruperea firelor de gazon inghetate. Continuati sa inlaturati resturile, frunzele si gunoaiele de pe suprafata gazonului si pe parcursul iernii. Cu toate acestea, aceasta este perioada cand veti aloca cel mai putin timp ingrijirii gazonului.

Tipuri de gazon şi despre privire şi scarificare/aerare

  Există, într-adevăr, tipuri diferite de gazon. Dar, în calitate de grădinari, utilizăm cuvintele în mod diferit: Vorbim despre „tipuri de iarbă” referindu-ne la diferite tipuri de iarbă dintr-un amestec de seminţe (amestecuri normale de seminţe), de ex. soiurile păiuş (Festuca) şi raigras (Lolium). Discutăm despre „tipuri de gazon” pentru a ne referi la gazon decorativ, utilitar, sportiv sau de alt tip, pentru că ele au funcţii diferite. De exemplu, un gazon decorativ nu este la fel de rezistent la stres într-o grădină particulară precum un gazon utilitar, care este mai potrivit ca loc de joacă pentru copii (numi adesea „gazon pentru joacă”). Totuşi, acest tip de gazon nu este adecvat pentru un stadion de fotbal, deoarece iarba este mult mai solicitată în acest caz din urmă. Terenurile de fotbal necesită gazoane sportive adecvate. Amestecul de seminţe defineşte în detaliu tipul de gazon. De fapt, există amestecul potrivit de seminţe pentru fiecare tip de gazon. 

Irigarea gazonului 

 În mod tradiţional, iarba a fost adesea stropită cu aspersoare. Dacă irigarea se realizează în timpul zilei, o parte din apă se evaporă fără a fi utilizată. Din acest motiv, sistemele eficiente şi care economisesc apa îşi fac simţită prezenţa din ce în ce mai mult. Cea mai elegantă soluţie, mai mult sau mai puţin standard pentru profesionişti, este sub forma aspersoarelor telescopice. Acum puteţi găsi grădinari peisagişti excelenţi, specializaţi în instalarea acestui tip de aspersor. Investirea într-un astfel de sistem înseamnă lipsa grijilor timp de mai mulţi ani, permiţând proprietarilor să-şi ude confortabil gazonul doar apăsând pe un buton sau utilizând un programator de udare. Totuşi, cei care preferă aspersoarele tradiţionale pot găsi mai mute tipuri la magazinele de desfacere de specialitate, care pot fi configurate pentru forma şi dimensiunea gazonului respectiv. Prin urmare, doar iarba este udată, nu jumătate de grădină. Cel mai bun moment pentru irigare, conform agronomilor, este dimineaţa, foarte devreme, între orele 3 şi 6. Nu trebuie să vă treziţi cu noaptea-n cap pentru acest lucru, utilizaţi un programator de udare. 

Fertilizarea gazonului 

 Odată cu tunderea ierbii, înlăturaţi şi nutrienţii din gazon: cu fiecare kilogram de resturi rămase după tundere, înlăturaţi 30 de grame de azot, 20 de grame de potasiu şi 10 grame de fosfor. Aceşti nutrienţi trebuie înlocuiţi. Gazoanele decorative au nevoie de ceva mai puţin fertilizator decât cele pe care se calcă sau care sunt supuse stresului. În mod normal, gazonul se fertilizează la patru-cinci săptămâni, începând cu martie/aprilie şi încheind cu o ultimă fertilizare de toamnă, la începutul sau la mijlocul lui septembrie, pentru a-l pregăti pentru iarnă. Cu toate acestea, acum există unele diferenţe, datorită apariţiei fertilizatorilor de gazon pe termen lung şi speciali pentru toamnă. Aşa cum am mai spus, trebuie să fiţi atenţi la informaţiile furnizate de producător pe ambalajul fertilizatorilor de gazon. Aceste informaţii vă răspund şi la întrebarea dacă puteţi utiliza fertilizator amestec în loc de fertilizator de gazon. Să analizăm proporţiile din fertilizatorul amestec – azot: fosfor: potasiu. Pentru gazon, proporţia ideală este 10:3:3-5. 

Înlocuitori de iarbă 

 Da, puteţi înlocui iarba pe alocuri, dacă vedeţi întregul ansamblu ca o „construcţie” plată şi verde. În locurile în care iarba creşte prost şi în zonele care nu sunt utilizate frecvent, puteţi utiliza arbuşti în loc de iarbă. Unii dintre aceştia fac faţă bine situaţiei în care se păşeşte pe ei din când în când, acesta fiind motivul pentru care adesea înlocuiesc iarba. Este vorba îndeosebi de ciucuşoară (Alyssum montanum), Aubrieta şi Leptinella, Saxifraga, muşeţel, Sagina subulata şi Acaena saccaticupula. Trebuie să aveţi grijă cu cea din urmă, întrucât are un fruct cu ghimpi, mersul desculţ fiind contraindicat. Recomandările de mai sus sunt pentru regiuni însorite. În regiunile umbroase, cel mai bine este să utilizaţi fragi sau căpşuni (dar nu Waldsteinia ternata, care nu creşte suficient de scundă). În zonele cu umbră, unde verdeaţa poate fi ceva mai înaltă, Tiarella, nemesia hibridă şi geranium se potrivesc foarte bine ca plante verzi cu flori, vioi şi frumoase. 

Pavarea cu iarbă 

 Pavarea cu iarbă poate fi utilizată, de exemplu, pentru o parcare sau drum de acces, în loc de pavarea cu piatră. Însă reţineţi că iarba nu creează o suprafaţă confortabilă pe mers pentru persoanele cu pantofi cu tocuri etc. Pentru persoanele cu încălţăminte cu tocuri poate fi dificil chiar şi să urce şi să coboare din maşină. Şi încă ceva: când puneţi baza pavajului, asiguraţi-vă că blocurile de pavaj sunt suficient umplute cu sol, astfel încât rămâne un spaţiu de aproximativ doi centimetri până la suprafaţa blocurilor, după ce solul a fost compactat, pentru a permite lujerilor să crească. Blocurile de pavaj umplute în întregime sunt confortabile la mers, dar iarba se uzează de la pantofi, anvelope de maşină şi chiar şi de la maşinile de tuns iarba, astfel încât suprafaţa care doriţi să fie verde va deveni cu timpul pământie.  

Margini de gazon 

 Marginile de gazon sunt destul de complicate, dar există diverse moduri de a economisi puţin timp. Dacă nu faceţi nimic în privinţa marginilor de gazon, soiurile târâtoare de iarbă se vor întinde peste straturile din jur, ceea ce vă va da şi mai mult de lucru. Dacă alegeţi pietre de margine de gazon pentru demarcare, este recomandat să le fixaţi în mortar. Când maşina de tuns iarba trece peste ele, nu se vor mişca foarte uşor, iar iarba târâtoare nu poate pătrunde prin spaţiile dintre pietre. În caz contrar, una dintre cele mai convenabile opţiuni pentru menţinerea marginilor este să lucraţi cu un foarfece cu acumulator şi mâner lung pentru margini. Astfel, nu va trebui să vă târâţi pe jos ore întregi pentru a face această treabă enervantă. 

Renovarea gazonului 

 Dacă, după trecerea iernii, în gazon au apărut găuri, este din cauză că oamenii au călcat pe iarbă când era acoperită cu chiciură, gheaţă şi zăpadă. Chiar şi alergarea rapidă pe un gazon poate duce la formarea de pete maro în locul în care picioarele ating pământul. De obicei, urmele lăsate de copiii mici pot fi eliminate prin scarificare. Golurile sunt refăcute rapid de plantele care cresc şi, dacă este nevoie, în locurile respective mai puteţi planta câteva seminţe de iarbă. Puteţi scoate zone maronii mai mari cu ajutorul unui cazmale plate, afâna pământul şi transplanta o bucată de gazon. De obicei, pentru aceasta nu este necesar să cumpăraţi rolă de gazon. Trebuie doar să luaţi câţiva centimetri pătraţi de iarbă de la margine, de unde nimeni nu va observa. Activităţile mai ample de renovare a gazonului, precum şi un nou semănat integral, sunt necesare dacă vă confruntaţi cu buruieni (vedeţi secţiunea referitoare la acest subiect). 

Râme în gazon 

 Aveţi dreptare, stimate cititor al buletinului informativ GARDENA, când spuneţi că urmele lăsate de râme pe gazonul dvs. sunt o pacoste. Totuşi, acesta este doar preţul pe care îl plătiţi pentru ca aceste creaturi să formeze un sol sănătos pentru grădină. Nu există mijloace dovedite de alungare a acestor creaturi. Singura dvs. opţiune este să irigaţi intens gazonul, forţând astfel animalele să iasă la suprafaţă şi să le adunaţi. Apoi le puteţi duce în grădina cu legume. Dar cine vrea să se chinuiască? Şi ce succes ar avea pe termen lung? Această metodă va funcţiona doar dacă o aplicaţi la momentul potrivit, înainte de momentul împerecherii şi depunerii de ouă, care are loc în iunie. 

Gazon rulat 

 Sunt din ce în ce mai impresionat de gazonul rulat; deşi este scump, are într-adevăr beneficii. În special în cazul gazoanelor mai mici, particulare, dar şi la gazoanele sportive, rezolvă problemele în doar câteva minute de muncă. Trebuie doar să nivelaţi suprafaţă, să o bătătoriţi şi să întindeţi bucăţile una lângă alta. Puteţi păşi imediat pe suprafaţa respectivă, iar după două săptămâni, suficient pentru ca rădăcinile să se prindă, să o supuneţi unei activităţi stresante. Gazonul rulat creşte durata acestuia: puteţi începe primăvara, devreme, deoarece nu trebuie să aşteptaţi temperaturi necesare semănatului. În plus, puteţi aşeza iarba toamna, târziu, când temperaturile au scăzut iarăşi sun nivelul necesar semănatului. 

Gazonul care suportă umbra 

 Nici vorbă de aşa ceva! Orice altceva aţi auzit, niciun gazon nu suportă cu adevărat umbra. Toate soiurile de iarbă au nevoie de soare. Există doar anumite soiuri de iarbă cu frunza mai lată şi, prin urmare, pot să crească ceva mai bine în locuri cu lumină mai redusă. Totuşi, pe măsură ce umbra este mai intensă, nici măcar aceste soiuri nu vor creşte satisfăcător. În zonele cu adevărat umbroase, iarba va fi acoperită de muşchi. Aşadar, afirmăm din nou: renunţaţi la ideea de gazon „care suportă umbra”, indiferent de ce scrie pe ambalaj! 

Înălţimea de tăiere 

 După semănatul de seminţe proaspete, tăiaţi iarba când lujerii au ajuns la înălţimea de aproximativ opt centimetri. În acest moment, tăiaţi gazonul până în jur de cinci centimetri; când iarba este tunsă a treia sau a patra oară şi este mai deasă, poate fi tunsă până la aproximativ trei centimetri. Nu există niciun avantaj în a lăsa gazonul să crească foarte mult şi apoi să-l tăiaţi la loc. Lujerii trebuie să aibă o anumită lungime pentru a putea face fotosinteză şi, de aceea, este mai bine să tundeţi iarba puţin câte puţin decât mai mult o dată. Pentru fiecare tundere, regula de bază este să scurtaţi firul cu jumătate sau două treimi, până la 2,5 sau 3 centimetri. Doar gazoanele din zone mai puţin însorite pot fi lăsate ceva mai lungi, până când iarba are aproximativ cinci centimetri lungime. 

Tehnica tunderii 

 Există cu adevărat o tehnică ideală de tundere. Am discutat deja parţial acest subiect odată cu informaţiile despre înălţimea de tăiere. Mai puţin şi mai des este mai bine decât tot o dată. De fiecare dată când tundeţi iarba, schimbaţi direcţia de tundere. În caz contrar, veţi împinge mereu firul într-o direcţie, ceea ce duce la culcarea ierbii. Dacă de obicei tundeţi iarba către dreapta, alternaţi tunzându-o către stânga. Din când în când, puteţi tunde şi pe diagonală, schimbând laturile. Dacă doriţi să creaţi un model în zigzag, asemenea celor din gazoanele de stadion, de pildă, aveţi nevoie de o maşină de tuns iarba cu rolă în partea din spate. Rola teşeşte iarba într-o direcţie, făcând vizibilă partea inferioară, mai deschisă la culoare şi mai strălucitoare. Puteţi utiliza această tehnică pentru a crea dungi, pătrate sau cercuri pe gazonul dvs. 

Îndepărtarea buruienilor 

 În acest caz puteţi utiliza diverse tehnici. Buruienile mai mici, cum sunt bobornicul şi trifoiul alb, pot fi îndepărtate cu un scarificator/aerator manual. Utilizaţi-l frecvent, astfel încât plantele să fie răscolite des, prevenind creşterea lor până când se usucă. Cel mai bine este să utilizaţi un scarificator mai mare, de mai multe ori şi pe suprafeţe întinse. Alte buruieni, cum sunt păpădia şi margaretele, pot fi îndepărtate cu un scormonitor de rădăcini sau cu un cuţit vechi de bucătărie.  Dacă insistaţi, puteţi scăpa de o grămadă de buruieni din grădină cu ajutorul mijloacelor mecanice. Dacă sunteţi deosebit de îngrijorat, puteţi utiliza şi un erbicid pentru a îndepărta buruienile din gazon. Dacă gazonul e copleşit de buruieni, înseamnă că acestea au pus stăpânire pe iarbă, deoarece condiţiile au fost mai favorabile dezvoltării lor. Aveţi o problemă majoră cu gazonul. Solul poate fi compact (stare indicată de prezenţa pătlaginii), murdar şi umed (margarete şi păpădii), foarte sărac (trifoi alb) sau prea acid (muşchi). În acest caz, luaţi în calcul curăţarea în întregime a acestor zone, crearea unei structuri a solului mai benefică pentru gazon şi semănarea întregii suprafeţe sau acoperirea ei cu gazon rulat. Totuşi, vă recomandăm să consultaţi un grădinar peisagist local, deoarece este dificil să evaluaţi profesionist o suprafaţă fără a o studia în detaliu. Sfat: Nu apelaţi la orice grădinar peisagist, mai ales dacă este vorba de un caz grav sau de un gazon mare. Alegeţi unul care are multă experienţă în crearea gazoanelor, cum ar fi un specialist în terenuri de golf, nu pe cineva care ştie doar să construiască ziduri de piatră naturală şi bazine de înot.  

Şoareci de câmp 

 După ce scăpaţi de cârtiţe, locul acestora este adesea luat de şoareci de câmp. Şoarecii de câmp îşi croiesc drum prin grădina dvs., fără să se oprească pentru legume, bulbi sau rădăcini de copac. Oricât de simpatice ar fi aceste animale micuţe, doar capcanele de şoareci vă vor fi de ajutor.  Dacă doriţi, puteţi utiliza capcane care nu sunt mortale. Vă puteţi da uşor seama ce tip de animal a săpat în grădina dvs.: cârtiţele sapă o secţiune transversală ovală, largă (dau pământul în lateralele corpului), în timp ce şoarecii creează o formă verticală, ovală (împing pământul înapoi, sub corp).  

Scarificarea / Aerarea 


 Scarificarea este extraordinară, deoarece vă permite să curăţaţi bine iarba o dată, de două sau de trei ori pe an. Eliminarea resturilor din gazon readuce aerul şi lumina în părţile inferioare ale ierbii, făcând ca firele să fie mai viguroase. Fertilizatorul poate ajunge iarăşi la rădăcini şi nu mai hrăneşte muşchiul şi bacteriile de descompunere din resturile dintre fire. Acest lucru este cu siguranţă util în lupta împotriva buruienilor. Scarificaţi prima dată acum, în martie, apoi la mijlocul sau la sfârşitul lunii mai şi a treia oară la începutul lui septembrie. De fiecare dată când scarificaţi, la fel ca în cazul tunderii ierbii, schimbaţi direcţia din care abordaţi firele şi din când în când lucraţi pe diagonală, conform explicaţiilor din informaţiile despre cea mai bună tehnică de tundere de mai sus. După scarificare, adăugaţi calcar şi fertilizator şi, dacă este nevoie, semănaţi din nou spaţiile goale. După scarificare, cel mai bine este să faceţi aerare.