jack daniel's

  Nu e de mirare ca statuia lui Jasper Newton "Jack" Daniel din Lynchburg impodobeste azi sufragerii, nici ca i se dedica melodii sau ca devine tema principala in design-ul unor cluburi. Scund (1,60 m), cu o mustata devenita azi inconfundabila, nu foarte solid, dar foarte placut in calmul boem pe care il raspandea, Jack Daniel a facut istorie macar pentru ca a deschis singura distilerie din SUA care a functionat neintrerupt, chiar si in vremea prohibitiei, dupa ce fusese prima distilerie inregistrata oficial, cand autoritatile americane au decis sa taxeze alcoolul. 

  Jack s-a nascut in 1850, intr-o familie cu 13 frati. Ramas orfan la 7 ani, a fugit de acasa si s-a angajat ca ajutor la distileria lui Dan Call. Avea doar 13 ani cand a reusit sa devina din angajat patron. De acolo a inceput legenda...

JACK DANIEL 

1850 - 1911

   Fondatorul care si-a imprumutat numele companiei urmas al unor imigranti din Tara Galilor, a inceput sa distileze whiskey inca de la varsta de 13 ani. Ce gust avea bautura obtinuta nu a ramas consemnat.
  

  Dar se pare ca precocele interprinzator a invatat destule, astfel incat in 1866 a reusit sa-si deschida la Lynchburg (Tennessee) o firma adevarata, avea deja 20 de ani. In 1887 a lansat pe piata Jack Daniel’s Old No.7, care mai este produs si astazi.
In 1885, Jack Daniel a inceput, la sugestia nepotului sau Lem Motlow, sa imbutelieze whiskeyul in sticle patratoase, pentru a se diferentia de concurenta.Cu timpul, sticla patrata a devenit sinonima cu whisky-ul Jack Daniel’s din Tennessee. 

   Dupa decesul lui Daniel, in 1911, distilaria a intrat in posesia lui Lem Motlow.

  Procesul de productie pentru whisky-ul Jack Daniel’s incepe cu selectia atenta a ingredientelor – porumb, secara si orz. Whisky-ul lui Jack este filtrat intr-un mod special. Fiecarei picaturi ii trebuie aproape 24 de ore pentru a trece prin filtrul de mangal din lemn de artar, pentru a ajunge la desavarsire. El este apoi depozitat in butoaie noi de stejar alb si pus la pastrare, timp de 4 ani. Calitatea bauturii este apreciata de catre cel mai important om al distileriei – Master Distiller-ul Jimmy Bedford, cel de-al saselea Master Distiller al distileriei Jack Daniel.
Munca sa implica supravegherea intregului proces de fabricare a whisky-ului de la etapa de macinare la fermentare, distilare si pana la maturare si imbuteliere. 
  Astfel, in 1866, Jack Daniel si-a imbuteliat produsul pentru prima oara intr-un vas din ceramica, acoperit de un dop din pluta. Pentru a distinge whisky-ul sau de celelalte produse de acest gen, Jack Daniel a marcat dopul cu numele sau. Pana la sfarsitul anului 1870 insa, buteliile din sticla au devenit la moda. Jack Daniel a dezvoltat si el o sticla, rotunda, iesita din standard, pe care era inscriptionat numele distileriei.
Dar cum Jack Daniel era un inovator, sticla pe care a creat-o nu l-a satisfacut pentru mult timp. Si pentru ca produsul lui era rafinat si total diferit fata de celelalte, a hotarat ca si sticla trebuie sa fie neobisnuita.
In 1895, un om de afaceri din cadrul companiei "Alton Glass" din Illinois, i-a aratat lui Jack un model de sticla unic, nou si netestat inca – o sticla patrata si cu gatul foarte subtire. De mai bine de 100 de ani, sticla a ramas simbolul calitatii lui Jack Daniel, plina de caracter asa cum este si produsul din interiorul ei. A demonstrat odata pentru totdeauna ca sticlele patrate pot fi si ele pline de eleganta.
  Jack Daniel a continuat sa introduca acest model de sticla in cantitati limitate. 

  La inceputul prohibitiei, in 1920, firma a fost inchisa. De abia in 1938 a primit acceptul din partea autoritatilor responsabile, in ciuda interzicerii la nivel local, de a repune in functiune distileria. Perspectiva crearii de noi locuri de munca si incasarea a unor noi impozite se pare ca a favorizat, se pare aceasta decizie.
  Urmasii lui Lem Motlow au vandut in 1956 compania unui alt fabricant de whiskey, Brown-Forman, din Louisville (Kentucky).

   
 Astazi, distileria poarta aceasta traditie, lansand din cand in cand pe piata si carafe decorative. O parte din sticle (asa cum este cea din seria Gold Metal) a scos in evidenta talentul lui Jack Daniel.

  E greu sa ramai neschimbat sau sa pastrezi un secret 140 de ani. Nu si pentru Jack. El reuseste sa-si pastreze valorile fara de care marca si-ar pierde identitatea: autenticitatea, conservarea unei retete de succes, masculinitatea si respectarea traditiei.  Exista scotch si exista bourbon, whisky-ul american. Scotch-ul este produs cereale inmugurite pe o podea perforata, sub care arde mocnit turba. Cand se umplu de amidon, sunt curatate de partea verde si lasate la fermentat. Acel miros de "plosnita" provine de la turba. Americanii fermenteaza in primul rand porumb, la care adauga si cantitati variate de cereale, dar trag distilatul direct in butoaie. Jack Daniel a preferat sa produca whisky "sour mash" cu filtrare speciala. Adica: se aleg ingredientele - porumb, secara si orz, sunt amestecate cu apa din izvorul propriu, formând o mixtura fermentabila, asa-numitul "mash", care nu este trimis imediat in butoaie (altfel ar fi rezultat doar un bourbon). Din mash-ul distilat, Jack Daniel a hotarat sa impuna o etapa intermediara, in care fiecare picatura de whisky este trecuta, timp de 24 de ore, printr-un filtru de mangal din lemn de artar gros de zece picioare, proces care da aroma specifica a Jack-ului, fata de alte whisky-uri americane. Imbatranirea dureaza patru ani si se face in butoaie noi de stejar alb. In afara de aromele castigate in procesul de imbatranire, Jack Daniel"s mai beneficiaza de un factor decisiv in formarea gustului final: apa din izvorul lui Jack (Cave Spring), la fel ca in cazul altor catorva izvoare din Tennessee, nu are deloc fier, in schimb are mai mult calciu. Cumulul acestor factori da in final legendarul gust de Old No.7, gust pastrat cu sfintenie de nepotul care l-a mostenit pe Jack, in 1911, Lem Motlow, dar si de cei care i-au urmat, pana la Jimmy Bedford, al saselea si actualul Master Distiller (un soi de bucatar-sef al licorii). Unele lucruri nu se schimba niciodata... 

  Cel mai mare mister care invaluie numele acestui whisky este particula "Old No.7". Jack Daniel nu a dezvaluit niciodata semnificatia sa, nici nu a infirmat vreuna dintre ipotezele care au circulat. In fond, fiecare poveste a contribuit, mai mult sau mai putin, la consacrarea numelui. Unii spun ca provine de la faptul ca reteta actuala a fost descoperita de la a saptea incercare, altii ca ar fi fost al saptelea butoi din care a gustat inainte de a alege whiskey-ul pentru Targul International de la St. Louis, din 1904, la concursul caruia a castigat prima medalie de aur. Unii spun ca ar fi dat acest nume in onoarea unei amante (era un burlac consacrat!), altii ca ar avea legatura cu norocul la zaruri sau cu cele sapte procese prin care ar trece licoarea inainte de a fi vanduta. Se mai spune ca ar mai proveni de la o prescurtare contabiliceasca, de la confuzia cu inscriptia de pe un bilet de tren de la un transport de whisky sau cu cele sapte magazine pe care le avea un prieten al lui Jack. Cert este doar ca numele a aniversat anul trecut 100 de ani si ca de la prima medalie pentru cel mai bun whiskey din lume, Jack Daniel"s Old No.7 a mai castigat aurul de inca sase ori. Alte branduri Jack Daniel's.
  

 

   Jack Daniel a murit in 1911 in Lynchburg. Totul a plecat intr-o dimineata in care s-a trezit foarte devreme pentru a merge la munca. Ajuns in fata seifului, Jack nu si-a mai amintit combinatia pentru a-l deschide. Nu era prima oara. S-a enervat atat de tare incat a tras un sut cu toata forta in seif.

   Rana pe care si-a provocat-o la deget in urma loviturii a dus la o infectie, Daniel fiind rapus in cele din urma de septicemie. Ultimele sale cuvinte au fost "o ultima bautura, va rog".

   Incidentul a devenit apoi subiectul unei campanii a metroului din Londra, ce avea ca slogan  - "Morala: Nu te duce niciodata devreme la munca".

   O gluma spusa des celor care viziteaza distileria Jack Daniel's este ca tot ce trebuia sa faca Jack era sa-si bage degetul in propriul sau whiskey pentru a-si curata rana.

Sortimente

- „Black Label” (Jack Daniel’s Old No.7), îmbuteliat în sticle de 0,7 l sau 1,0 litru exportat în Germania. Pe când în Canada sunt mai căutate sticlele de 5 centilitri, 1,75 litri sau cele pentru colecţionari de 3,0 litri.
- „Green Label” este un whiskey de 4 ani cu 40 % procent de alcool
- „Single Barrel” sunt îmbuteliate în sticle speciale, fiecare sticlă purtând o semnătură de mână, are procentajul de alcool între 45 % şi von 47 %.
- „Gentleman Jack” este singurul sortiment care este depozitat de două ori în butoaie( „de două ori sfinţit”) având procentajul de alcool 40 %.

  
 Jack Daniel's Single Barrel Tennessee Whiskey, un whiskey putin mai supus variatiilor de aroma a butoaielor noi de stejar alb. Are o aroma specifica si puternica de stejar ars, vanilie si caramel.

 Whiskey Gentleman Jack Rare Tennessee este o alta ruda, mai apropiata de ceea ce stim cu totii, dar mai fina. Specificitatea acestuia provine din faptul ca whisky-ul este de doua ori filtrat prin patul de mangal, inainte, dar si dupa maturare. Lansat in 1988, Gentleman Jack nu avea cum sa nu-si castige, la randul sau, o porecla. Daca sunteti prin vreo tara anglofona, puteti cere un "Gentler Jack", un joc de cuvinte care povesteste ceva despre finetea deosebita a rudei "premium". In regiunea Tennessee, se spune despre Gentleman Jack ca este cel mai bun raspuns american la finetea, aroma si savoarea coniacurilor frantuzesti, dat fiind complexul dulceag de caramel si fructe (coacaze negre si mandarine), totul secondat de vanilie si fum.